0740.148.528 - Dr.Olivia Pomana
0742.467.972 - Dr.Tudor Pomana

Alaptarea

Zilele trecute am fost intrebata de o mamica-pacienta daca modul de alimentare (natural vs. artificial) este important pentru  dezvoltarea dento-maxilo-faciala  a copilului.

Fara indoiala, hrana optima pentru copil, in primele luni de viata, o constituie laptele matern, acesta avand in componenta sa cantitati apreciabile de proteine, grasimi, zaharuri, saruri minerale si vitamine. El corespunde in mod perfect necesitatilor de hranire ale sugarului, precum si posibilitatilor de care acesta dispune pentru a-l digera. Pe langa faptul ca este steril, laptele de mama prezinta anticorpi capabili de a face sa creasca rezistenta sugarului fata de unele boli infectioase.

Cel mai important factor functional care influenteaza dezvoltarea aparatului dento-maxilar si in acelasi timp si relatiile intermaxilare la sugar este actul suptului. Prin alimentarea pe cale naturala a nou-nascutului se asigura o dezvoltare armonioasa a tuturor elementelor aparatului dento-maxilar (modelarea boltii palatine, dezvoltarea muschilor masticatori, ai buzelor si obrajilor, dezvoltarea miscarilor mandibulare). La bebelusul alaptat predomina contractia ritmica a muschilor propulsori mandibulari, ceea ce duce la realizarea primei mezializari (aducere spre inainte) a mandibulei si realizarea unor relatii intermaxilare corecte.

Cresterea vidului in cavitatea bucala atrage dupa sine o congestionare a mucoasei boltii palatine si o dezvoltare normala in inaltime a cavitatii nasului, lucru care va contribui la realizarea unei bune respiratii pe nas. Prin suptul la san, secretia salivara este si ea stimulata.

Masa la san, fiind de mai lunga durata decat cea cu biberonul, este firesc sa fie urmata de oboseala a sugarului ce va atrage dupa sine un somn reconfortant. Secretia glandelor stomacului este si ea favorizata, suptul in sine insemnand totodata o pregatire, o adevarata trecere spre felul corect de a inghiti, specific adultului.

Suptul din biberon este mult-mult mai comod pentru sugar decat suptul la san. Prin suptul la san, insa, se realizeaza ceea ce prin suptul din biberon nu se obtine: o veritabila gimnastica musculara, favorabila bunei dezvoltari a muschilor mobilizatori ai mandibulei. La bebelusul hranit artificial, grupurile musculare nu vor fi solicitate in aceeasi masura. Miscarea de propulsie a mandibulei va fi redusa ca si intensitate, ceea ce va determina blocarea mandibulei in crestere si o pozitie posterioara (retrasa). La acest lucru contribuie si pozitia de sprijinire a sticlutei cu lapte pe barbie, deci, atentie mamici! De asemeni, copiii alimentati artificial sunt mult mai susceptibili mai tarziu la insusirea unor obiceiuri vicioase ca sugerea degetului, rosul unghiilor, deglutitia atipica, aspirarea buzei inferioare, respiratia orala, etc

Daca totusi sunteti nevoite sa hraniti bebelusul artificial, iata cateva sfaturi:

  • Trebuie sa acordati o atentie deosebita orificiului prin care iese laptele. Acesta nu trebuie sa fie prea larg, pentru ca musculatura gurii sugarului sa fie supusa totusi unui efort.
  • Biberonul nu se va tine vertical, ci oblic, aproape pe orizontala, pentru ca laptele sa nu curga de la sine, ci sa oblige sugarul de a face efortul de producere a vidului in gura. Si, inca o data, nu sprijiniti mana si biberonul pe barbia copilului!
  • De asemenea, pentru a spori efortul la care va fi supus sugarul si pentru a se incerca o copiere a formei mamelonului matern, trebuie alese tetine care sa se muleze perfect pe muschii ce inconjoara orificiul bucal al sugarului, mimand astfel areola materna si obligand sugarul la efortul de sugere.

Pentru o mai buna concretizare a superioritatii pe care o prezinta alaptarea la san fata de cea artificiala, iata un tabel comparativ:

Alaptarea la san Alaptarea artificiala cu biberonul
Cand buzele sugarului se aplica pe areola, mandibula coboara. Se produce deci propulsia mandibulei. Nu se produce propulsia mandibulei.
Buzele se inchid ermetic pe sanul mamei, muschii obrazului si muschii limbii se contracta, obtinandu-se vidul in gura sugarului. Buzele sugarului nu se inchid ermetic. Daca se inchid, laptele nu mai curge.
Muschii din jurul gurii si muschii limbii sugarului realizeaza o gimnastica utila. Curgerea laptelui se face foarte usor. Biberonul produce un dezechilibru intre actiunea muschilor din jurul gurii si ai limbii.
Crearea vidului aduce dupa sine o congestionare a mucoasei si o buna vascularizare. Presiunea asupra cerului gurii este de 500-600 g, antrenand ori o dezvoltare in latime a acestuia. Se modeleaza limba in jgheab, fapt ce atrage dupa sine anumite dificultati in sugere si apoi in pronuntie. Fiind de 7 ori mai comod, nu exista o solicitare normala a muschilor.
Se transmit anumiti stimuli nervosi care pun in functiune centrii nervosi si asigura reflexe musculare bune. Stimuli slabi.
Cavitatile nasului se dezvolta normal in inaltime. Cavitatile nasului se dezvolta mai putin in inaltime determinand dificultati in respiratia pe nas.
Favorizeaza o buna secretie salivara. Prin lipsa unei bune secretii salivare se produc tulburari gastrointestinale.
Laptele matern are proportiile optime de proteine, grasimi, zaharuri, vitamine. Laptele artificial este mult inferior celui matern.
Pranzul este de mai lunga durata, aducand sugarului un somn reconfortant. Suptul din biberon fiind efectuat fara eforturi musculare deosebite nu-l oboseste pe sugar si deci nu-i aduce somn.
Stimuleaza secretia gastrica. Nu stimuleaza secretia gastrica si deci pofata de mancare este redusa.
Prin toti factorii sai pregateste dentitia adultului. Prin simplitatea sa mecanica si calitativa, nu realizeaza acest lucru.
Evita aparitia obiceiurilor vicioase (sugerea degetului si altele). Favorizeaza aparitia obiceiurilor vicioase.