0740.148.528 - Dr.Olivia Pomana
0742.467.972 - Dr.Tudor Pomana

Anomalii dentare de forma, structura si de marime

Anomaliile dentare de forma survin atunci cand perturbarile procesului de odontogeneza au loc in faza de morfodiferentiere. Anomalia este mai frecventa in dentitia temporara. In ceea ce priveste etiopatogenia, principalii factori incriminati sunt bolile endocrine, sifilisul congenital, infectiile, traumatismele, iradierile si ereditatea.

Aspectul dintilor poate fi variat: conici, butoias, etc.

Dintii geminati apar prin sciziunea mugurelui dentar (un singur dinte are tendinta sa se imparta in doua formatiuni).

Dintii fuzionati sunt rezultatul fuziunii a doi dinti vecini din seria normala, sau a unui dinte normal cu unul supranumerar.

Concrescenta reprezinta unirea cementara a doi dinti gata formati.

Taurodontia este o anomalie rara, caracterizata printr-un volul excesiv al camerei pulpare, cu extindere adanca in regiunea radiculara.

 

 

Modificari dentare de structura sunt destul de frecvente si pot apare fie in perioada de formare a matricilor organice (hipoplazii) fie a mineralizarii (displazii, hipocalcifieri). Diagnosticarea lor este simpla, fiind vizibile pe fetele vestibulare, odata cu eruptia dintilor. Au un caracter stabil, sunt rar generalizate, mai frecvent localizate simetric, la un grup dentar format in perioada impactului cu factorul cauzal. Pot fi sub forma de puncte, gropite, fisuri, depresiuni, linii, benzi paralele cu marginea libera a dintelui. Culoarea smaltului afectat poate fi albicioasa, galbuie, bruna, negricioasa. Suprafata smaltului este rugoasa dar rezistenta.

Printre factorii distrofianti care pot actiona prenatal sunt considerati luesul congenital, rubeola. Hipoplaziile au fost corelate frecvent cu deficitul vitaminic, A, C, D, precum si cu nivelul calciului si fosforului. Alaturi de alte simptome, hipoplaziile intregesc tabloul clinic al rahitismului. Rahitismul sau dispepsiile aparute in primul an de viata vor lasa amprente asupra molarilor primi permanenti, a frontalilor inferiori si superiori definitivi. Dintre bolile infecto-contagioase au influenta negative cele insotite de exantem (eruptive cutanata) si aparute inaintea varstei de 3 ani. Disfunctiile endocrine, si in special hiposecretia de parathormon, influenteaza mineralizarea si pot determina hipoplazii. Hipoplaziile de smalt pot fi asociate cu unele anomalii ereditare din cadrul sindroamelor generale. Pot fi prezente la copiii cu tulburari cerebrale, sindrom nefrotic, intoxicatii cu plumb sau fluor, in zonele industriale.

Fluoroza se manifesta la nivel dentar prin patarea smaltului. Depinde de concentratia fluorului in apa (peste 1 ppm), alimente, aer si de durata prelungita. La un aport de 2-3 mg apar mici pete albe, opace, isolate. Pe masura cresterii concentratiei, petele se extend in suprafata, coloratia poate devein bruna , iar smaltul este rugos si friabil.

Displaziile izolate ale unor dinti permanenti pot fi consecutive infectiei sau trumatismelor suferite in dentatia temporara. De exemplu, hipoplaziile premolarilor secunzi sunt consecutive proceselor infectioase ale molarilor temporari si sunt cunoscute ca dinti Turner. Premolarii doi erup precoce cu radacina incomplete formata, cu modificari de volum, forma, structura si cu susceptibilitate crescuta la carie. Traumatismele incisivilor temporari si procesele inflamatorii ale acestora pot interfera cu formarea incisivilor permanenti, determinand aparitia unor hipoplazii in special catre marginea incizala.

Coloratiile dentare intrinseci pot fi datorate pigmentilor melanici, hemoragiilor intrapulpare, terapiei endodontice sau tratamentului cu tetraciclina. Copiii care au primit tratament cu tetraciclina in perioada calcificarii dintilor temporari sau permanenti vor prezenta o culoare galben-bruna a acestora sau coloratii de la gri spre negru.

Dintii Hutchinson intereseaza incisivii centrali superiori permanenti care sunt modificati ca si volum (sunt mai mici), forma (aspect de butoias), si structura (smalt friabil). Apar in luesul congenital (triada Hutchinson cu cheratita parenchimatoasa si surditate labirintica) si in rahitism.

Dintii Mozer intereseaza molarii primi permanenti care sunt modificati ca si forma, volum si structura, prezinta smalt friabil galben-brun-negricios. Aceasta distrofie este considerate o urmare a rahitismului.

Modificari dentare de marime

Microdontia se caracterizeaza prin reducerea dimensionala a anumitor dinti sau a tuturor dintilor. Poate fi izolata sau generalizata, ier etiopatogenia este ereditara. La examenul clinic se constata existent unor dinti mici de forma normala sau modificata.

Microdontia localizata afecteaza un singur dinte si poate aparea in asociere cu hipodontia (anomalie dentara caracterizata printr-un deficit de numar). Dintii cel mai frecvent afectati sunt incisivii laterali superiori si molarii de minte.

Microdontia generalizata (cea care afecteaza toti dintii) se regaseste mai ales la pacientii care sufera de sindromul Down sau in cazurile de ereditate incrucisata, cand caracteristicile vin din doua fonduri genetice diferite – dintii mici de la un parinte si maxilarele mari de la celalalt parinte. Terapiile pentru tratarea cancerului pot afecta doar dintii in curs de dezvoltare.

Macrodontia este caracterizata prin dezvoltarea excesivă a dinților in volum si este denumita si megalodontie. Pe langa cresterea dimensiunilor coronare si radiculare, dintii afectati prezinta si o accelerare a dezvoltarii si a eruptiei.

Macrodontia poate fi localizata, partiala sau generalizata.

Macrodontia localizata apare cel mai frecvent la nivelul incisivilor superiori.

Macrodontia partiala apare in hipertraofia hemifaciala congenitala. Aceasta apare unilateral, la nivelul partii afectate.

Macrodontia generalizata (care afecteaza toti dintii) apare foarte rar si se asociaza cu gigantismul. Exista si forma de macrodontie generalizata relativa care are drept cauza ereditatea incrucisata.