Zilele trecute am fost întrebată de o mămică-pacientă dacă modul de alimentare (natural vs. artificial) este important pentru dezvoltarea dento-maxilo-facială a copilului.
Fără îndoială, hrana optimă pentru copil, în primele luni de viață, o constituie laptele matern, acesta având în componența sa cantități apreciabile de proteine, grăsimi, zaharuri, săruri minerale și vitamine. El corespunde în mod perfect necesităților de hrănire ale sugarului, precum și posibilităților de care acesta dispune pentru a-l digera. Pe lângă faptul că este steril, laptele de mamă prezintă anticorpi capabili de a face să crească rezistența sugarului față de unele boli infecțioase.
Cel mai important factor funcțional care influențează dezvoltarea aparatului dento-maxilar și în același timp și relațiile intermaxilare la sugar este actul suptului. Prin alimentarea pe cale naturală a nou-născutului se asigură o dezvoltare armonioasă a tuturor elementelor aparatului dento-maxilar (modelarea bolții palatine, dezvoltarea mușchilor masticatori, ai buzelor și obrajilor, dezvoltarea mișcărilor mandibulare). La bebelușul alăptat predomină contracția ritmică a mușchilor propulsori mandibulari, ceea ce duce la realizarea primei mezializări (aducere spre înainte) a mandibulei și realizarea unor relații intermaxilare corecte.
Creșterea vidului în cavitatea bucală atrage după sine o congestionare a mucoasei bolții palatine și o dezvoltare normală în înălțime a cavității nasului, lucru care va contribui la realizarea unei bune respirații pe nas. Prin suptul la sân, secreția salivară este și ea stimulată.
Masa la sân, fiind de mai lungă durată decât cea cu biberonul, este firesc să fie urmată de oboseală a sugarului ce va atrage după sine un somn reconfortant. Secreția glandelor stomacului este și ea favorizată, suptul în sine însemnând totodată o pregătire, o adevărată trecere spre felul corect de a înghiți, specific adultului.
Suptul din biberon este mult-mult mai comod pentru sugar decât suptul la sân. Prin suptul la sân, însă, se realizează ceea ce prin suptul din biberon nu se obține: o veritabilă gimnastică musculară, favorabilă bunei dezvoltări a mușchilor mobilizatori ai mandibulei. La bebelușul hrănit artificial, grupurile musculare nu vor fi solicitate în aceeași măsură. Mișcarea de propulsie a mandibulei va fi redusă ca și intensitate, ceea ce va determina blocarea mandibulei în creștere și o poziție posterioară (retrasă). La acest lucru contribuie și poziția de sprijinire a sticluței cu lapte pe bărbie, deci, atenție mămici! De asemeni, copiii alimentați artificial sunt mult mai susceptibili mai târziu la însușirea unor obiceiuri vicioase ca sugerea degetului, rosul unghiilor, deglutiția atipică, aspirarea buzei inferioare, respirația orală, etc
Dacă totuși sunteți nevoite să hrăniți bebelușul artificial, iată câteva sfaturi:
- Trebuie să acordați o atenție deosebită orificiului prin care iese laptele. Acesta nu trebuie să fie prea larg, pentru ca musculatura gurii sugarului să fie supusă totuși unui efort.
- Biberonul nu se va ține vertical, ci oblic, aproape pe orizontală, pentru ca laptele să nu curgă de la sine, ci să oblige sugarul de a face efortul de producere a vidului în gură. Și, încă o dată, nu sprijiniți mâna și biberonul pe bărbia copilului!
- De asemenea, pentru a spori efortul la care va fi supus sugarul și pentru a se încerca o copiere a formei mamelonului matern, trebuie alese tetine care să se muleze perfect pe mușchii ce înconjoară orificiul bucal al sugarului, mimând astfel areola maternă și obligând sugarul la efortul de sugere.
Pentru o mai bună concretizare a superiorității pe care o prezintă alăptarea la sân față de cea artificială, iată un tabel comparativ:
| Alăptarea la sân | Alăptarea artificială cu biberonul |
| Când buzele sugarului se aplică pe areolă, mandibula coboară. Se produce deci propulsia mandibulei. | Nu se produce propulsia mandibulei. |
| Buzele se închid ermetic pe sânul mamei, mușchii obrazului și mușchii limbii se contractă, obținându-se vidul în gura sugarului. | Buzele sugarului nu se închid ermetic. Dacă se închid, laptele nu mai curge. |
| Mușchii din jurul gurii și mușchii limbii sugarului realizează o gimnastică utilă. | Curgerea laptelui se face foarte ușor. Biberonul produce un dezechilibru între acțiunea mușchilor din jurul gurii și ai limbii. |
| Crearea vidului aduce după sine o congestionare a mucoasei și o bună vascularizare. Presiunea asupra cerului gurii este de 500-600 g, antrenând ori o dezvoltare în lățime a acestuia. | Se modelează limba în jgheab, fapt ce atrage după sine anumite dificultăți în sugere și apoi în pronunție. Fiind de 7 ori mai comod, nu există o solicitare normală a mușchilor. |
| Se transmit anumiți stimuli nervoși care pun în funcțiune centrii nervoși și asigură reflexe musculare bune. | Stimuli slabi. |
| Cavitățile nasului se dezvoltă normal în înălțime. | Cavitățile nasului se dezvoltă mai puțin în înălțime determinând dificultăți în respirația pe nas. |
| Favorizează o bună secreție salivară. | Prin lipsa unei bune secreții salivare se produc tulburări gastrointestinale. |
| Laptele matern are proporțiile optime de proteine, grăsimi, zaharuri, vitamine. | Laptele artificial este mult inferior celui matern. |
| Prânzul este de mai lungă durată, aducând sugarului un somn reconfortant. | Suptul din biberon fiind efectuat fără eforturi musculare deosebite nu-l obosește pe sugar și deci nu-i aduce somn. |
| Stimulează secreția gastrică. | Nu stimulează secreția gastrică și deci pofata de mâncare este redusă. |
| Prin toți factorii săi pregătește dentiția adultului. | Prin simplitatea sa mecanică și calitativă, nu realizează acest lucru. |
| Evită apariția obiceiurilor vicioase (sugerea degetului și altele). | Favorizează apariția obiceiurilor vicioase. |
